Dacă în urmă cu un an studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275.000 angajaÈ›i români ar trebui să înveÈ›e abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-È™i menÈ›ine sau găsi locuri de muncă, estimările în contextul pandemiei - care a accelerat digitalizarea - devansează termenul cu cel puÈ›in cinci ani.
Deja considerată de mai mulÈ›i ani un fenomen disruptiv pentru forÈ›a de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa. În aceste condiÈ›ii, adaptarea competenÈ›elor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice È™i sociale se desfășoară online, cât È™i pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o ameninÈ›are, este un îndemn pentru angajaÈ›i È™i angajatori să fie pregătiÈ›i pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm. Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate creÈ™te rapid È™i schimbă cererea pe piaÈ›a muncii. În ultimele luni, am fost toÈ›i obligaÈ›i să evoluăm în lumea online - unii fiind abia în faza de “alfabetizare” digitală, în timp ce alÈ›ii au adăugat noi competenÈ›e sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente È™i s-au accentuat cerinÈ›ele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să ne analizăm mai cu atenÈ›ie ceea ce È™tim să facem efectiv È™i cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiÈ›i în acest moment.
Dacă ne uităm la industriile puternic afectate de criza pandemică, putem anticipa că multe activități se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, până de curând, necesitau într-o măsură insignifiantă competenÈ›e digitale încep să adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai puÈ›in până acum ca fiind ”È›intele” digitalizării sau automatizării, însă tot mai multe companii au început să exploreze interacÈ›iunea virtuală acolo unde e posibil, chiar È™i în acest domenii. În acelaÈ™i timp, angajaÈ›ii aflaÈ›i în pericol să-È™i piardă locurile de muncă sau care È™i le-au pierdut deja, trebuie să se reorienteze, fie să transpună în online o parte a activității, în măsura în care este posibil, fie să înveÈ›e altceva.
Un impact mare au resimÈ›it È™i vor resimÈ›i tot mai puternic, industriile unde digitalizarea È™i automatizarea preiau treptat din locurile de muncă. În industria manufacturieră, de exemplu, roboÈ›ii sunt tot mai prezenÈ›i. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grăbi acest proces. Chiar È™i în serviciile publice, se vede o tendinÈ›a de digitalizare, mai ales după ce perioada de lockdown a pus autoritățile în situaÈ›ia de a găsi soluÈ›ii pentru a derula activități È™i a oferi servicii publice fundamentale. Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de către entități private, iar acum au început să fie familiare spitalelor È™i clinicilor de stat. Școala online, un experiment cu totul nou pentru România, deÈ™i a funcÈ›ionat cu sincope, este începutul unui proiect care, cu siguranță, va continua.
Preocuparea pentru educaÈ›ie È™i recalificare poate să atenueze presiunea asupra persoanelor ”vulnerabile” pe piaÈ›a muncii în viitor. România are nevoie de investiÅ£ii în educaÅ£ie atât pentru copii, cât È™i pentru adulÈ›i, cu accent pe digitalizare, dar È™i pe acele competenÈ›e încă neînlocuibile de tehnologie: capacitatea de a lua decizii, să-ÅŸi exerseze creativitatea, să lucreze bine în echipă, să îÅŸi dezvolte inteligenÅ£a emoÅ£ională ÅŸi abilitatea de a învăţa ÅŸi a se reinventa, aptitudini care vor fi esenÅ£iale pentru adaptarea la ceea ce se va cere pe piaÅ£a muncii.
Responsabilitatea educaÈ›iei, în mod realist pentru a atinge rezultate, trebuie împărÈ›ită între guvern, prin educaÈ›ia formală, angajatori, prin programele de formare la locul de muncă È™i, nu în ultimul rând, fiecare individ în parte. Cei care sunt pro-activi È™i investesc în propria educaÈ›ie, vor avea beneficii reale în următorii ani, restul, rămân la discreÈ›ia sistemelor de ajutoare sociale sau primesc locuri de muncă prost plătite. InvestiÈ›ia este de timp È™i energie, mult mai mult decât de bani, având în vedere multitudinea de instrumente accesibile mai ales online. De exemplu, aplicaÈ›ia generată de PwC, Digital Fitness App, este utilă pentru cei care vor să-È™i verifice abilitățile digitale È™i să se înscrie într-un plan de ”fitness” digital.
Ce spun directorii generali din România despre upskilling
Înainte de criza generată de pandemia COVID-19, directorii generali intervievaÈ›i de PwC România în cadrul CEO Survey 2020 arătau că una dintre cele mai mari preocupări ale lor este disponibilitatea competenÈ›elor în cadrul organizaÈ›iei, indiferent că era vorba despre abilități interpersonale, de lucru cu volume mari de date sau competenÈ›e digitale. Totodată, cei mai avansaÈ›i respondenÈ›i în adoptarea unor programe de upskilling au arătat că principala provocare este păstrarea angajaÈ›ilor, în timp ce companiile la început de drum invocau motivaÈ›ia È™i lipsa de resurse drept cele mai mari obstacole. ÎntrebaÈ›i despre zonele în care companiile pe care le conduc derulează cele mai eficiente programe de upskilling, liderii le-au menÈ›ionat pe cele care pun accent pe creÈ™terea productivității forÈ›ei de muncă (72%) È™i pe creÈ™terea afacerii (70%), respectiv proiectele în vederea reducerii lacunelor È™i nepotrivirilor de competenÈ›e (67%).
DeÈ™i este de înÈ›eles ca în această perioadă să punem la îndoială nevoia de investiÈ›ii în programe de training profesionale, atâta timp cât încercăm simultan să reducem costurile, trebuie să avem în vedere că există mai multe modalități de a folosi resursele interne pentru a oferi instruire. Chiar dacă implică cheltuieli, aceste programe sunt necesare È™i nu trebuie privite ca un cost suplimentar, ci ca o investiÈ›ie în pregătirea echipei È™i a organizaÈ›iei pentru viitorul muncii.
Îmbunătățirea competenÈ›elor digitale este, prin urmare, o iniÈ›iativă esenÈ›ială pentru afacere care ar putea fi abordată în orice moment în care există timpi morÈ›i sau scăderi în productivitate. Pregătirea forÈ›ei de muncă a viitorului va necesita investiÈ›ii mari, dar costul inacÈ›iunii va fi È™i mai mare.
IonuÈ› Sas, Partener People & Organisation Leader PwC România
Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România
