Facem treabă, în pandemie, în România

În a doua săptămână a lunii iulie am ieÅŸit încă odată din BucureÅŸti, cu treabă, în vizită la o nouă fabrică de prefabricate din beton, lângă PloieÅŸti. PuteÅ£i citi pe larg în paginile ediÅ£iei prezente detaliile tehnice ale vizitei. Ca ÅŸi vibe, însă, am vrut să detaliez aici, în editorial.

Am părăsit BucureÅŸtiul după ce s-au terminat orele traficului de vârf din decursul dimineÅ£ii (8.00-10.00). În perioada de lockdown traficul a fost mult mai lejer, la începutul stării de alertă a început progresiv să crească în densitate de maÅŸini, iar acum aproape că nu mai există diferenţă între traficul de acum ÅŸi acela de dinainte de lockdown. Oamenii se miÅŸcă, fac treabă, se feresc de virus, însă ÅŸi-au dat seama că viaÅ£a merge înainte ÅŸi că nu se poate sta acasă la infinit.

La Boma Prefabricate (start-up din 2019) am găsit un sediu nou-nouÅ£ de birouri, o fabrică funcÅ£ională, cât ÅŸi un furnicar de oameni. Încă se mai lucra la amenajarea a ceea ce se doreÅŸte cel mai mare spaÅ£iu de expo de prefabricate din România, aflat la intrare, în dreapta sediului de birouri. Mi-a plăcut încă de cum am intrat în sediu atmosfera generală, cât ÅŸi atitudinea oamenilor: destinÅŸi, relaxaÅ£i, dar eficienÅ£i, clari, fiecare îÅŸi cunoÅŸtea bine ce trebuie să facă. Am stat de vorbă cu multă lume: de la agentul de pază, la recepÅ£ioneră, până la directorul general. Mă aflam printre români, însă nu aveam acel sentiment de laisser-faire, că “merge ÅŸi aÅŸa”, pe care îl cunoaÅŸtem cu toÅ£ii ÅŸi îl întâlnim în diverse contexte. Nu, deloc. Am simÅ£it profesionalism, pregătire, structură, claritate ÅŸi drive. DiscuÅ£iile avute au avut ca puncte centrale business-plan-ul (reprezentanÅ£ii companiei îÅŸi făcuseră un plan bine pus la punct, pe care l-au ajustat din mers datorită pandemiei), cultura organizaÅ£ională, branding-ul (foarte complet ÅŸi complex înÅ£eles de către top management), condiÅ£iile oferite angajaÅ£ilor (care, apropo, vorbeau cu mândrie despre directorul lor, se vedea pe ei că nu îi forÅ£ează nimeni să facă asta, însă erau clar mulÅ£umiÅ£i că munceau acolo ÅŸi nu în altă parte). I-am întrebat cum a fost pentru ei în perioada de lockdown, când toată lumea era speriată ÅŸi confuză, mai ales că se aflau fix înainte de inaugurarea sediului ÅŸi munca se desfăşura din container. Mi-au spus că nu prea au avut timp să le fie frică, ei au avut treabă. Mi-a mers la suflet!

După vizita sediului ÅŸi vizita fabricii am plecat de la ei parcă alt om. ÅžtiÅ£i cum îÅ£i dă curaj ÅŸi speranţă o discuÅ£ie sau un context care te încarcă? Exact aÅŸa ne-am simÅ£it. Ne-am propus neapărat să îi mai vizităm cel puÅ£in odată pentru a vedea cum va arăta la final spaÅ£iul de expo. Da, România creÅŸte în calitate! Dacă aveÅ£i dubii, mergeÅ£i să îi vizitaÅ£i!

Spor maxim,
Cornelia