Industrial Access a creat È™i inovat într-o lume mereu dinamică È™i, datorită cerinÈ›elor din piață, a reuÈ™it să dezvolte cea mai modernă platformă digitală în cloud din industria închirierii, pentru care a primit cu mândrie titlul de "Cea mai bună companie de închiriere a anului - Amsterdam 2011” de la ERA – European Rental Association, respectiv "Cea mai bună companie de închiriere a anului - 2013" de la IPAF - International Powered Access Federation, cele mai recunoscute autorități din domeniu la nivel european È™i internaÈ›ional.
Începând cu anul 2005, atât clienÈ›ii B2B È™i B2C din România, Europa cât È™i cei la nivel global, din Caucaz până în Africa sau America de Nord, au ales soluÈ›iile companiei Industrial Access SA ca primă opÈ›iune. În 2016, odată cu vânzarea integrală a acÈ›iunilor către un nou proprietar, compania a achiziÈ›ionat o imagine îmbunătățită, aliniată grupului la acel moment, aÈ™adar, începând cu anul 2020, ca parte a diviziei internaÈ›ionale de închiriere cu acelaÈ™i nume, cu sediul în Luxemburg, s-a ales schimbarea numelui companiei din Industrial Access SA în mateco SRL (România).
Sub noua imagine, compania continuă să ofere cea mai completă, sigură È™i confortabilă experiență pe care un client o poate primi de la furnizorul de încredere, bazată pe valorile sale consacrate: Integritate, Angajament total, Asistență Nonstop È™i Adaptabilitate la condiÈ›ii de piață în continuă schimbare. Viziunea È™i echipa care au evidenÈ›iat aceste valori fundamentale rămân neschimbate, întrucât au predominat È™i s-au reinventat permanent, acÈ›ionând ca pionieri întrun mediu cu vizibilitate scăzută, adesea ambiguu È™i foarte complex, volatil È™i greu de influenÈ›at.
mateco ROMÂNIA ÎN CIFRE:
• O echipă formată din 120 membri;
• 13 depozite B2B È™i 13 magazine B2C, 27 echipe de intervenÈ›ie, cu acoperire regională (România, Bulgaria, Moldova);
• 48 m cea mai înaltă nacelă;
• 2700+ echipamente disponibile pentru închiriere;
• 24/7 service în È™antier;
• 6 ore timpul mediu de intervenÈ›ie în È™antier.
Industrial Access, sub noul brand, va reprezenta punctul de referință al călătoriei clienÈ›ilor în care pot găsi sprijin permanent, la cel mai înalt nivel de calitate, profesionalism È™i consecvență pe piață. AÈ™a cum a făcut încă de la primii paÈ™i, compania continuă să creeze un viitor comun folosind valori durabile, într-un mediu global tot mai solicitant. Calitățile umane capabile să reziste testului timpului, cum ar fi adevărul È™i empatia, stau la baza întregii activități, cu mult peste oportunitățile zilnice È™i fără o legătură aparent vizibilă cu obiectivele de afaceri ale companiei. Obiectivul mateco pe termen lung este să construiască un ecosistem stabil în care, alături de parteneri, să se poată bucura împreună de succesul comun.
Cu ocazia tranziÈ›iei de la Industrial Access la mateco, am stat de vorbă cu Ștefan PONEA, CEO & Founder Industrial Access, Country Manager mateco SRL România, Bulgaria, Moldova, care a reprezentat È™i reprezintă punctul central generator al ideilor care stau la baza a tot ce înseamnă Industrial Access, acum devenită mateco România.
Maşini şi Utilaje: Sunteți un susținător al digitalizării ca și modalitate absolut indispensabilă pentru supraviețuire și performanță. Cum vedeți acest proces, pe termen lung, pentru piață?
Åžtefan Ponea: Sunt câteva firme mari, atât româneÈ™ti, cât È™i străine, care apreciază digitalizarea È™i o folosesc. Majoritatea firmelor, IMM-uri de obicei, unde lucrurile se bazează pe altceva decât pe eficiență, au alt sistem de funcÈ›ionare. În primul rând nu se înÈ›elege acest concept ”Cost total de operare”, nu se înÈ›elege “Costul de oportunitate”, ce anume se întâmplă în momentul în care stă utilajul. Toată lumea se uită doar la preÈ›ul de chirie, la factura de reparaÈ›ii È™i la facturile de ore suplimentare. Cu cât È™antierul este mai mare, cu atât riscul ca unul sau mai multe utilaje să stea este mai mare. Spre exemplu, o firmă vine È™i închiriază un utilaj È™i lucrează 10 ore pe zi în È™antier. Vine schimbul 2 È™i schimbul 3, lasă pe utilaj telecomandă (sau sunt utilaje unde telecomanda se poate lua), bagă o È™urubelniță în contact, montează contactul È™i porneÈ™te utilajul. Clientul, dacă n-ar avea acest sistem instalat, nu ar avea de unde să È™tie, trebuie să stea cu pixul în mâna să-l întrebe pe Dorel cu câte ore a lăsat maÈ™ina ieri, ce consum de motorină a avut, ce accidente etc. Se merge o noapte cu utilajul, îl lovesc È™i a doua zi vine devizul de la Industrial Access.
Foarte puÈ›ină lume apreciază È™i foloseÈ™te sistemul. Asta e realitatea, asta e piaÈ›a în România. Pot însă să vă spun că am avut conflicte, însă mai ales după ce au început să apară cazuri de Covid aproape de noi, oamenii s-au trezit È™i au început să înÈ›eleagă, unii, nu toÈ›i, unii chiar au început să respecte reglementările. Avem monitorizare live pe Covid printr-un sistem furnizat de Apple È™i Android. Pot să vă arăt în timp real în tot grupul ce s-a miÈ™cat È™i cum ne-am miÈ™cat noi față de țările vecine, față de Spania, Luxemburg, Belgia, Mexic, Malayesia, Portugalia, Olanda, Polonia, Slovacia, Bulgaria etc. În sistem se poate vedea cum se miÈ™că oamenii cu maÈ™ina - dacă ai un telefon Android sau iOS È›i se ia locaÈ›ia, dacă ai mai mult de 15 km la oră e clar că eÈ™ti cu maÈ™ina. Se poate vedea în acest mod toată situaÈ›ia, trendul de business. Spania a fost cea mai afectată, cu 74% lockdown, vedeÈ›i că îÈ™i revine constant, acesta este trendul până la 10 mai. Cei mai organizaÈ›i au fost nemÈ›ii, în Germania e cea mai mare organizaÈ›ie È™i au fost, raportat la numărul de angajaÈ›i, cel mai mic procent de infectaÈ›i. Noi am avut până acum 6 cazuri confirmate, cu sursă din exterior, niciun alt coleg nefiind afectat. Facem teste periodic È™i avem propriul sistem rapid de testare preventivă, plus contract cu Medicover, care asigură în mod regulat testarea duală pentru toÈ›i cei care revin din concediu sau după o perioadă de pauză la birou.
Germania, cea mai mare firmă din grup. De exemplu, când acolo au avut de închiriat nacele, operatorul stătea într-o parte ÅŸi angajatul în altă parte, au păstrat în acest fel distanÅ£area socială.
MaÅŸini ÅŸi Utilaje: În acest moment cum vedeÅ£i piaÅ£a din România?
Åžtefan Ponea: InformaÅ£iile pe care le avem noi din piaţă sunt următoarele: proiectele care au depăşit un anumit stadiu de realizarea cu fonduri asigurate se vor duce la bun sfârÅŸit ÅŸi se accelerează foarte mult lucrările pentru a fi finalizate cât mai repede, chiar ÅŸi înainte de termen. Însă acestea sunt puÅ£ine. La nivel de proiecte oamenii ÅŸomează, aÅŸadar tot ce înseamnă proiecte noi, inclusiv proiectul nostru cu sediul nou încă stagnează. Sunt unele companii, în special jucătorii mari, care s-au repoziÅ£ionat. Sunt jucători mari din secorul de construcÅ£ii, care se apucă să construiască în regie proprie, adică e clar că nu vor să renunÅ£e la resursa existentă de forţă de muncă calificată ÅŸi, pentru a da de lucru, se apucă ÅŸi dezvoltă în regie proprie. Ca ÅŸi angajaÅ£i, selectează ÅŸi rămân cu cei mai buni, pe care îi păstrează, cei mai calificaÅ£i. Dar acestea sunt excepÅ£ii, sunt câteva firme capabile, care au resurse financiare, pot ÅŸi au cu ce să construiască. În criză o să-i coste totul mai puÅ£in ÅŸi îÅŸi păstrează ÅŸi locurile de muncă pentru
oamenii respectivi. AÅŸadar criza se poate transforma în avantaj pe termen lung. Repet, există câteva proiecte în derulare. Cine ÅŸi-a luat deja creditul de la bănci, de exemplu, nu mai poate să dea înapoi. Se negociază niÅŸte eÅŸalonări, se recalculează, însă acele proiecte merg înainte. Unde proiectul poate fi oprit cu un cost mai mic, este pus pe hold. Dacă până în pandemie banca se ruga de tine să îÅ£i iei credit cu 10% avans, acum tot ce înseamnă birouri, dacă nu dai 40% avans, nu mai stă nimeni de vorbă cu tine. Tot ce înseamnă muncă de birou digitalizată nu se mai face la birou, vor fi relocări, vor fi spaÅ£ii goale. Mai sunt abordări de genul 30-45% acasă ÅŸi restul la birou. Deci cine a apucat să digitalizeze, să lucreze de acasă cu firma prin VPN sau alt sistem de securizarea comunicaÅ£iilor, nu se mai întoarce. De unde lucrul de acasă pentru angajaÅ£i era un beneficiu, acum va fi necesitate. Jumătate din Pipera vine din Berceni. O parte nu mai vor ei să vină la birou deoarece au văzut că se poate lucra ÅŸi de acasă.
Eu, de exemplu, am lucrat luni de zile de pe terasa de acasă, aveam flip chart pe hârtie la birou, acum îl am pe televizor. Nu l-am luat de fiÅ£e ci pentru că era singura metodă. În Bulgaria ÅŸi în Moldova din februarie nu a mai fost nimeni la birou. De la inceputul lui martie, 35% din personalul total a lucrat 100% remote, fara sa afecteze relaÅ£ia cu clientul sau productivitatea ÅŸi calitatea proceselor. Deci se poate.
MaÅŸini ÅŸi Utilaje: Åži o recuperare la nivel pre-pandemie când estimaÅ£i?
Åžtefan Ponea: Noi am estimat, pe segmente de piaţă, între 2021 ÅŸi 2023. Ca să avem aceleaÅŸi cifre ca în 2019, va trebui să aÅŸteptăm sfârÅŸitul lui 2022. Tot aÅŸa, în funcÅ£ie de segment, de la -25% 2020 vs 2019, iar în 2021 o creÅŸtere de 10% faţă de 2020. Anumite segmente îÅŸi vor reveni la nivel de 2019, dar nu vor creÅŸte peste ÅŸi unde credem noi că majoritatea segmentelor îÅŸi vor reveni o să fie 2022 Crăciun – 2023 de PaÅŸte. Deci pierdem 2020, 2021 ÅŸi 2022. DiferenÅ£a din 2008 este că atunci toată lumea era supraîndatorată, iar în momentul de faţă sunt firme extrem de stabile financiar. Noi, de exemplu, din punct de vedere al fluxului de numerar, nu avem probleme. La o cifră de afaceri de 27 mil EUR anul trecut, avem 7,4 milioane cash în cont. Eu trebuie să îmi asigur din această sumă investiÅ£ii noi, să îmi asigur salariile. Mă bat în piaţă cu firme care nu au bani să dea salariile. Nu am o flotă veche care să necesite înlocuire, vârsta flotei mele e sub 3 ani. Mai am liniÅŸtit 7 ani în care pot să o rulez. Parcul de autoturisme, majoritatea sunt euro 6, fără euro 4 nu se mai poate intra în BucureÅŸti. O să fie presiune, o să fie stres, dar fundamental firma este solidă ÅŸi ca noi mai sunt ÅŸi alte firme în piaţă. AÅŸadar, comparativ cu criza din 2008, aceasta ne-a prins mai bine, mai pregătiÅ£i.
MaÅŸini ÅŸi Utilaje: mateco România ÅŸi-a păstrat toÅ£i oamenii până în prezent?
Åžtefan Ponea: Au plecat deja aceia care nu au fost capabili, s-au selectat singuri. În plină pandemie am avut vânzători care nu dădeau telefoane la clienÅ£i în condiÅ£iile în care aveau lead-urile pe masă. Uite aici o listă de 1500 de numere de telefon cu nume, persoana, proiecte, tot ce vrei, dacă tu nu dai 3 telefoane pe zi, atunci meriÅ£i să pleci. AÅŸadar, da, am selectat din oameni. Åži după criza din 2008 piaÅ£a s-a curăţat. În primul rând raportul dintre cost ÅŸi productivitatea forÅ£ei de munca era total disproporÅ£ionat, îÅ£i veneau de pe băncile ÅŸcolii ca manageri, cu zero experienţă ÅŸi cu cerinÅ£e de 1500 euro salariu. Atât atunci, cât ÅŸi acum, piaÅ£a forÅ£ei de muncă a început să se regleze din punct de vedere a acestui raport dintre ce anume oferă potenÅ£ialul angajat ÅŸi ce anume doreÅŸte, ceea ce este un lucru bun, în esenţă.
