INTERVIU CONF.UNIV.DR.ING. OANA TONCIU DECAN FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ROBOTICĂ ÎN CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
Revista Maşini şi Utilaje pentru Construcţii a realizat în decursul celor 20 de ani de când este prezentă pe piaţa de profil, nenumărate proiecte împreună cu Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii: de la articole la vizite practice la parteneri şi în şantiere, până la evenimente şi proiecte editoriale complexe. Colaborarea noastră a fost una dezvoltată organic în timp, cu scopul principal de a conecta viitorii ingineri cu realitatea practică din piaţă, atât din România, cât şi internaţională. Am avut onoarea să lucrez îndeaproape cu Dna Decan şi Dl Prodecan al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii București. Am parcurs multe discuţii şi planuri, leam ascultat şi înţeles provocările actuale, le-am admirat calmul, răbdarea şi dedicarea în procesul formării noilor generaţii de ingineri. Ce pot din nou să spun este că studenţii facultăţii sunt norocoşi să-i aibă ca dascăli şi mentori, sper să fie conştienţi de acest lucru şi să profite din plin de dedicarea, omenia şi implicarea lor.
Am stat de vorbă pe larg cu Conf. Univ.Dr.Ing. Oana Tonciu – Decan Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii şi Conf.Univ. Dr.Ing Cătălin Frâncu – Prodecan Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii.
INTERVIU Oana Tonciu – Decan Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii
Cum a început parcursul dumneavoastră profesional în domeniul ingineriei mecanice și ce v-a motivat să alegeți această carieră?
Încă din perioada liceului am fost atras de știinţele exacte. Am absolvit Liceul teoretic Ion Creangă profilul matematică-fizică astfel că raţionamentul logic mi-a fost mai mereu la îndemână iar în momentul în care urma să aleg ce facultate voi urma, am ales ingineria mecanică pentru că aceasta oferă posibilitatea de a transforma ideile în soluţii concrete, aducând mereu plus valoare în orice societate.
Care au fost principalele repere în evoluția dumneavoastră academică și de cercetare până la a ajunge decan al facultății?
Am absolvit Facultatea de Utilaj Tehnologic (din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti), specializarea Inginerie tehnologică şi mecanizare în construcţii, în anul 2003, şi studiile postuniversitare aprofundate în domeniul ingineriei mecanice, specializarea Ingineria recuperării şi reciclării materialelor de construcţii, în anul 2004.
În anul 2010 am obţinut titl ul de doctor în ştiinţe inginereşti, cu teza intitulată Cercetări privind modelarea alocării resurselor tehnice la procesele de reabilitare a structurilor rutiere, cu reciclarea materialelor asfaltice avându-l drept conducător de doctorat pe Dnul Prof.Univ.Dr.Ing. Gheorghe Petre Zafiu.
Dezvoltarea activităţii didactice din domeniu a reprezentat preocuparea de bază pe parcursul celor 22 ani de învăţământ superior. În calitate de cadru didactic am desfășurat activităţi de predare şi evaluare la următoarele discipline: Managementul cercetării şi proiectării (master) - Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii, Managementul alocării resurselor tehnologice în construcţii (învăţământ licenţă) - Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor de căi de comunicaţii (învăţământ licenţă) - Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii, Tehnologii în industria materialelor de construcţii (învăţământ licenţă) - Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii, Maşini de construcţii (învăţământ licenţă) - Facultatea de Căi Ferate Drumuri şi Poduri, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, Facultatea de Hidrotehnică, Managementul riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în cadrul lucrărilor de demolare/dezafectare a construcţiilor (master) - Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii București.
Am urmărit dezvoltarea activităţii didactice prin crearea de noi discipline în planul de învăţământ al programelor de studii din cadrul facultăţii, discipline adaptate evoluţiei tehnologice în domeniu. De asemenea, am încercat să îmbunătăţesc permanent calitatea actului didactic, din punct de vedere teoretic şi practic, prin documentare continuă din literatură de specialitate naţională şi internaţională şi prin contact direct şi permanent cu universităţile de profil din ţară şi străinătate precum şi cu principale societăţi comerciale din domeniul utilajelor tehnologice pentru construcţii.
În prezent sunt conferenţiar universitar la Departamentul de Maşini şi Tehnologii Avansate în Construcţii din cadrul Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii şi îmi desfăşor activitatea de cercetare în cadrul centrului de cercetare Ingineria Echipamentelor Tehnologice în Construcţii.
Am participat activ la dezvoltarea cercetăriiinovării în domeniul ingineriei mecanice şi mecatronice a utilajelor tehnologice pentru construcţii prin participarea la următoarele proiecte în calitate de Director de proiect/ Responsabil sau membru în echipă:
1. Sisteme de vânzare inovative eficiente energetic, pentru utilizare în mediul urban – SVIEE/ POC/222/1/3/3/121420 SMIS 121420; Autoritatea contractantă: MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII, în calitate de Organism Intermediar pentru Cercetare pentru Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 ; Axa prioritară Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor; Acţiunea 1.2.1
Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și univ ersităţi, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potenţial de creștere.
2. Optimizarea proceselor de mecanizare în construcţii cu ajutorul inteligenţei artificiale - UTCB-20. Proiecte de cercetare pentru stimularea cercetătorilor din cadrul Universităţilor ARUT, UTCB (01.08.2023- 31.03.2024.
3. Sistem de acţionare a utilajelor de construcţii utilizând energia solara- membru în echipa proiectului- Competiţia internă UTCB conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 3.126/11.02.2022. Cercetările derulate în cadrul proiectelor menţionate anterior au urmărit dezvoltarea de noi tehnologii care să răspundă necesitaţilor momentului din domeniul ingineriei mecanice şi mecatronice: eficienţă energetică, grijă faţă demediul înconjurător, digitalizarea în domeniului utilajelor tehnologice pentru construcţii.
Prin afilierea la asociaţii profesionale din domeniu (ASDUC - Asociaţia profesională a specialiștilor din domeniul utilajelor pentru construcţii, AROTEMA (Asociaţia Română pentru Tehnologii, Echipamente, Management şi Agrement Tehnic în Construcţii), SRMTA (Societatea Română de Mecanică Teoretică şi Aplicată), ARTENS (Asociaţia Română de Tensometrie şi Încercarea Materialelor) sunt în contact continuu cu tematicile şi cercetătorii din domeniu, participând astfel la dezvoltarea cercetării-inovării.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră responsabilitatea de a conduce o facultate într-o perioadă marcată de schimbări rapide în tehnologie și educație?
A conduce o facultate într-o perioadă caracterizată de schimbări rapide, atât în tehnologie, cât și în educaţie, este o responsabilitate complexă, dar și o oportunitate extraordinară. Înseamnă, în primul rând, să fii mereu conectat la evoluţiile din domeniu și s ă ai capacitatea de a adapta strategia academică astfel încât să răspundă nevoilor reale ale societăţii și ale pieţei muncii.
Pentru mine, această responsabilitate presupune să creez un mediu universitar dinamic, care să încurajeze inovaţia, colaborarea interdisciplinară, gândirea critică şi parteneriatul real cu studenţii. Totodată, este esenţial să oferim studenţilor nu doar cunoștinţe tehnice solide, ci și competenţe transversale - adaptabilitate, spirit de e chipă și capacitatea de a în văţa continuu. Cred cu tărie că rolul unui decan nu este doar administrativ, ci și inspiraţional: trebuie să fii un catalizator al schimbării, să sprijini cadrele didactice, cercetătorii și studenţii în a-și valorifica potenţialul și în a c ontribui activ la progresul societăţii prin inginerie și tehnologie.
Cum ar trebui să fie „dascălul anului 2025” într-o facultate tehnică - ce calități sunt indispensabile pentru a inspira și ghida studenții de astăzi?
Calitățile indispensabile pentru a fi cadrul didactic al anului 2025 în FIMRC sunt combinația dintre expertiza solidă în domeniu și capacitatea de a comunica clar și atractiv. Empatia, răbdarea, sinceritatea și abilitatea de a motiva studenții sunt esențiale, la fel ca și angajamentul de a sprijini de zvoltarea lor profesională și personală.
Cadrul didactic al anului 2025 în FIMRC trebuie să fie un model de a daptabilitate și învățare continuă, capabil să integreze noile tehnologii în procesul de predare și să creeze un mediu în care studenții să fie încurajați să gândească critic, să experimenteze și să inoveze.
În ce măsură profesorul universitar trebuie să fie și mentor, și model, nu doar un transmițător de cunoștințe?
Cred că am răspuns deja într-o oarecare măsură mai sus, astfel că, în proporție de 100%, un profesor nu este suficient să fie doar un transmițător de cunoştințe ci un om cu solide cunoştințe tehnice în domeniu, care să aibă capacitate de comunicare şi empatie față de tineri astfel încât parteneriatul academic dintre cadrul didactic şi student să funcționeze în mod real.
Cum reușiți personal să păstrați echilibrul între activitatea didactică, cercetare și rolul administrativ de decan?
Nu pot spune deocamdată că am reuşit în a păstra acest echilibru...pot spune că sunt încă la începutul acestei misiuni de o mare onoare şi responsabilitate pentru mine...ştiu însă că încerc din răsputeri să păstrez acest echilibru. Rolul de decan îmi oferă oportunitatea de a sprijini c olegii și studenții, ceea ce îmi aduce o satisfacție profesională deosebită. În acest fel, fiecare dimensiune a activității mele – predare, cercetare, management - se susține reciproc și contribuie la realizarea unui scop comun: pregătirea temeinică a absolvenților FIMRC pentru a fi absorbiți pe piața specifică domeniului și inovarea în ingineria mecanică și robotică în construcții.
Cum sunt generațiile actuale de studenți comparativ cu cele de acum 10-15 ani? Ce trăsături îi definesc?
Generațiile actuale de studenți diferă semnificativ de cele de acum 10-15 ani, atât în ceea ce privește modul de învățare, cât și așteptările pe care le au de la parcursul lor academic. Studenții de astăzi sunt extrem de conectați la tehnologie, obișnuiți să acceseze rapid informația și să colaboreze în medii digitale. Această familiaritate cu instrumentele moderne le oferă un avantaj în adaptarea la noile cerințe ale ingineriei și roboticii.
În același timp, sunt generații mai conștiente de importanța echilibrului între viața profesională și cea personală, dar și mai exigente în privința relevanței și aplicabilității cunoștințelor pe care le dobândesc. Îmi place să spun că sunt curioși, creativi și motivați să facă diferența, însă au nevoie de ghidare și mentorat pentru a transforma această energie în rezultate concrete.
Care sunt așteptările și nevoile lor, din perspectiva pregătirii pentru carierele tehnice? Observați o mai mare deschidere a studenților către interdisciplinaritate - robotică, digitalizare, automatizare – față de abordările clasice ale ingineriei?
În primul rând, ei caută o educație care să fie relevantă și aplic abilă, care să le ofere competențe practice pe lângă cunoștințele teoretice. Vor să înțeleagă cum se aplică principiile ingineriei și r oboticii în proiecte reale și să dobândească abilități şi competențe care să le faciliteze integrarea rapidă în mediul profesional. De asemenea, studenții au nevoie de mentorat și feedback constant - nu do ar pentru a învăța concepte noi, ci și pentru a-și dezvolta gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme complexe. În p aralel, sunt preocupați de competențele digitale și de noil e tehnologii, cum ar fi simul ările, automatizarea sau inteligența artificială aplicată în construcții.
Care sunt cele mai mări provocări cu care se confruntă facultatea în prezent – de la resurse, la curriculum și adaptarea la piața muncii?
Facultatea se confruntă, în prezent, cu mai multe provocări specifice: una dintre ele este alocarea resurselor: dotarea cu echipamente moderne, laboratoare performante și infrastructură de cercetare necesită investiții constante, iar menținerea acestora la standarde ridicate este esențială pentru calitatea educației și a cercetării. O altă provocare importantă şi cu care speram că reuşim să ținem pasul este adaptarea curriculumului. Domeniul ingineriei mecanice și roboticii în construcții evoluează rapid, iar noi trebuie să actualizăm programele de studiu pentru a integra noile tehnologii, metode de proiectare și instrumente digitale, astfel încât studenții noştri să fie pregătiți pentru piața muncii. Totodată, facultatea trebuie să răspundă și exigențelor industriei: companiile caută specialiști capabili să se adapteze imediat și să contribuie la proiecte complexe.
Aceasta implică dezvoltarea de competențe interdisciplinare, colaborarea strânsă cu mediul industrial și de ce nu, promovarea proiectelor de cercetare aplicată în strânsă colaborare cu partenerii din industrie.
Cum vedeți rolul universității în pregătirea specialiștilor pentru un sector al construcțiilor aflat într-o permanentă transformare?
Universitatea are un rol esențial în formarea specialiștilor capabili să facă față transformărilor continue din sectorul construcțiilor. La Facultatea de Inginerie Mecanică și Robotică în Construcții, pregătim ingineri care îmbină competențele tehnice cu inovația, digitalizarea și sustenabilitatea. Scopul nostru este să formăm profesioniști care nu doar se adaptează schimbării, ci o impun, o conduc.
Există dificultăți în atragerea tinerilor spre domeniul ingineriei mecanice și a roboticii aplicate în construcții? Cum pot fi depășite acestea?
Da, există provocări în atragerea tinerilor spre inginerie, spre învăţământul tehnic care nu este încurajat pe măsura necesităţii pe care o resimte societatea românească. Tinerii trebuie să conştientizeze faptul că robotica, digitalizarea și sustenabilitatea transformă construcţiile, astfel încât ei să înceapă să privească ingineria nu ca pe o meserie grea, ci ca pe o profesie a viitorului.
Care sunt principalele direcții de dezvoltare ale Facultãții de Inginerie Mecanică și Robotică în următorii ani?
În următorii ani, Facultatea de Inginerie Mecanică și Robotică se va concentra pe digitalizare și automatizare, sustenabilitate, parteneriate strânse cu industria și internaţionalizare. Scopul nostru este să formăm ingineri capabili să inoveze și să transforme sectorul construcţiilor.
Cum colaboreazã facultatea cu mediul privat și cu companiile din construcții pentru a adapta oferta educațională la cerințele pieței?
Colaborarea FIMRC cu companiile din construcţii se desfăşoară pe mai multe paliere, respectiv participarea la mese rotunde în cadrul cărora se discută deschis despre aşteptările pe care le au angajatorii de la viitorii absolvenţi ai FIMRC, stagii de practică pe care studenţii FIMRC le efectuează în cadrul companiilor partenere, participarea comună la târguri de profil în ţară şi străinătate acolo unde sunt prezentate cele mai noi tehnologii în domeniu astfel încât, atât angajatorii, cadrele didactice cât şi viitorii angajaţi, se pun la punct cu trendul industriei.
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj studenților și viitorilor ingineri ai României, care ar fi acesta?
Inginerii sunt singurii care aduc plus valoare într-o societate iar digitalizarea și automatizarea proceselor în general, şi a celor din construcţii în special, se va face cu ajutorul viitorilor absolvenţi ai FIMRC.
INTERVIU Conf.Univ. Dr.Ing Cătălin Frâncu – Prodecan Facultatea de Inginerie Mecanică şi Robotică în Construcţii
PARCURS PROFESIONAL ȘI ROLUL DE PRODECAN
Cum a început parcursul dumneavoastră profesional în domeniul ingineriei mecanice și ce v-a motivat să alegeți această carieră?
Parcursul meu profesional a început în copilărie, atunci când jucăriile se reparau, nu se aruncau. Părinții mei au fost ingineri, și o parte din viața mea de școlar a fost pretrecută la ei la serviciu, printre planșete, heliografe, și chiar calculatoare. Odată cu alegerea facultății pe care am și absolvit-o, am știut că asta voi face pentru viitor.
Ceea ce a venit ulterior a fost carierea didactică odată cu finalizarea studiilor aprofundate. Alegerea acestei cariere nu a fost determinată de bani, ci mult mai mult de dorința mea de a încerca să transmit lucrurile care-mi sunt dragi, studenților, care îmi doresc să contribuie măcar puțin la evoluția lor către viața profesională.
Care au fost principalele repere în evoluția dumneavoastră academică și de cercetare până la a ajunge decan al facultății?
Poate cel mai important reper al evoluției mele a fost finalizarea studiilor de doctorat care mi-au arătat că pot fi un bun c ercetător. Sigur că, la fel ca marea majoritate a celor care aleg această meserie, am parcurs toate treptele importante în cariera didactică, de la gradul didactic de preparator până la cel mai recent de conferențiar. Toate aceste etape au jucat un rol important atât în viața personală cât și în viața profesională.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră responsabilitatea de a conduce o facultate într-o perioadă marcată de schimbări rapide în tehnologie și educație?
Mediul academic, în general, este oarecum lent în introducearea unor modificări ale curriculei. Cu toate acestea, evoluția tehnologică rapidă trebuie să-și regăsească locul cât mai repde în planurile de
învățământ iar acest lucru face ca noi, la Facultatea de Inginerie mecanică și Robotică în Construcții, să îmbunătățim continuu activitățile didactice, chiar și prin angrenarea studenților în activități extra curriculare.
PROFESORUL UNIVERSITAR ÎN 2025
Cum ar trebui să fie „dascalul anului 2025” într-o facultate tehnică - ce calități sunt indispensabile pentru a inspira și ghida studenții de astăzi?
Studenții sunt foarte tare legați de orice gadget care are un ecran, și de aceea aș spune că una din calitățile absolut necesare unui cadru didactic este aceea de a fi prie ten cu tehnologia, de a utiliza noile dezvoltări tehnologice în sala de curs. Sigur că, metodele moderne de predare trebuie să se împletească cu metodele clasice.
În ce măsură profesorul universitar trebuie să fie și mentor, și model, nu doar un transmițător de cunoștințe?
Profesorul trebuie să fie într-o mare măsură atât mentor cât și model. Aceasta este viziunea modernă prin care se extinde rolul cadrului didactic de la o sursă de informații la un catalizator al dezvoltării academice, profesionale și personale a studenților.
Cum reușiți personal să păstrați echilibrul între activitatea didactică, cercetare și rolul administrativ de decan?
Este foarte greu, nu știu dacă mai poate fi vorba de echilibru. Activitatea didactică este cea care mă definește și care pentru mine este cea mai importantă. Sigur că, trebuie să finalizăm proiectele în care ne angrenăm și să ne respectâm dead-line-urile.
STUDENȚII NOILOR GENERAȚII
Cum sunt generațiile actuale de studenți comparativ cu cele de acum 10-15 ani? Ce trăsături îi definesc?
Studenții de azi știu ce vor, sau ce își doresc de la viața lor. Trăsătura lor ce mai importantă este că au abilități digitale care le oferă foarte multe avantaje, însă au și dezavantaje și un astfel de dezavantaj aș spune că este cel legat de deficitul de atenție. În urmă cu 15 ani studenții nu aveau laptop sau tabletă, mulți nu aveau nici măcar calculator iar învățarea încă se făcea împreună cu colegii în cămin sau pe la câte unul dintre ei acasă. Abilitățile digitale s-au dobândit în timp și de foarte multe ori chiar la facultate.
Care sunt așteptările și nevoile lor, din perspectiva pregătirii pentru carierele tehnice?
Așteptările lor țin foarte mult de avantajele (financiare) pe care le vor avea după ce vor termina studiile. Își doresc să primească la locul de muncă, mașină, telefon, calculator, și multe alte beneficii. Nu e neapărat un lucru rău, însă, în general beneficiile nu vin imediat, ci trebuie să aibă și realizări înainte de asta.
Observați o mai mare deschidere a studenților către interdisciplinaritate - robotică, digitalizare, automatizare – față de abordările clasice ale ingineriei?
Aceasta este poate una din cele mai importante direcții către care ne îndreptăm și noi în cadrul programelor de studii ale facultății și unde am văzut că se îndreaptă cu precădere și absolvenții de liceu.
PROVOCĂRILE ACTUALE
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă facultatea în prezent – de la resurse, la curriculum și adaptarea la piața muncii?
Provocările majore ale facultății sunt legate de modul în c are oferta educațională ajunge la cei care ar beneficia de avantajele pregătirii în acest domeniu. Marea majoritate nu au auzit că la Universitatea Tehnică de Construcții din București există un program de studii de Mecatronică; de exemplu. Cu toate acestea proporția absolvenților la numarul celor admiși în anul I este foarte bună.
Cum vedeți rolul universității în pregătirea specialiștilor pentru un sector al construcțiilor aflat într-o permanentă transformare?
Universitatea are un rol foarte important întrucât bobocii de astăzi vor avea la dispoziție alte tehnologii peste patru ani, la absolvire. Posibilitatea de a răspunde rapid la transformările continue și la scară foarte mare este totuși limitată.
Există dificultăți în atragerea tinerilor spre domeniul ingineriei mecanice și a roboticii aplicate în construcții? Cum pot fi depășite acestea?
Da, există dificultăți în atragearea tinerilor în domeniul ingineriei mecanice. În cazul facultății noastre aceste dificultăți sunt cumva amplificate de factul ca absolvenții de liceu un cunosc faptul că există o facultate cu profil mecanic într-o universitate in care domeniul proncipal este cel al ingineriei civile. Dificultățile provin atât din percepția generale asupra ingineriei, cât și din necunoașterea oportunităților specifice ale roboticii în construcții. Ingineria mecanică este percepută, adesea, ca fiind un domeniu greu, teoretic, prăfuit sau axat doar pe procese de producție clasice, și nu pe inovația de ultimă oră (Robotică, AI). Deși domeniul este esențial, impactul său (mașini, automatizări, utilaje) nu este întotdeauna promovat la fel de atractiv ca IT-ul sau domeniile creative. Persistă ideea că este un domeniu preponderent masculin, ceea ce descurajează atragerea femeilor. În ceea ce privește soluțiile, aici văd trei paliere de discuție:
• Modernizarea Imaginii și Promovarea- Campanii de Conștientizare: Promovarea profesiei sub etichete mai atractive precum "Ingineria Viitorului" sau "Digitalizarea Construcțiilor" în care să accentuăm rezolvarea unor probleme ale societății (locuințe sustenabile, eficiență energetică) cu
ajutorul roboților.
Organizarea de vizite și workshopuri practice pe șantiere modernizate sau în laboratoarele universității care folosesc echipamente de robotică avansată (ex: roboți industriali, mobili cu aplicații în robotica construcțiilor).
Cadrele didactice trebuie să fie ele însele ambasadori ai inovației, prezentând studii de caz relevante și colaborând activ cu industria.
• Reformarea Educației și Curriculei: Dezvoltarea de programe de studiu care să îmbine explicit Ingineria Mecanică cu Robotica, Inteligența Artificială (AI), Sisteme automatizate precum și Realitatea Virtuală (VR/AR), axate pe aplicații în construcții (ex.: Inginerie Mecanică și Robotică în Construcții). Creșterea ponderii activităților de laborator și a proiectelor de licență/ masterat realizate în parteneriat cu firme de construcții, utilizând echipamente și software standard din industrie.
Atragerea Timpurie (STEM): Introducerea conceptelor de robotică aplicată încă din liceu sau școala generală, prin cluburi de robotică și concursuri axate pe sarcini specifice construcțiilor.
• Colaborarea Strânsă cu Industria: Dezvoltarea de parteneriate între universități și companiile de construcții inovatoare pentru a oferi stagii plătite și proiecte de cercetare pentru studenți.
Invitarea inginerilor practicieni și a antreprenorilor de succes să susțină prelegeri și să participe la sesiuni de mentorat, arătând oportunitățile salariale și de carieră rapidă pe care le oferă nișa. Crearea de burse de specialitate, sponsorizate de industrie, pentru studenții care aleg specializările legate de robotică aplicată în construcții.
Am purtat deja discuții cu companii care să vină în sprijinul s tudenților pe diferite direcții din cele de mai sus pentru c are avem spreanțe că se vor concretiza cu efecte foarte bune asupra studenților și chiar asupra elevilor de liceu.
DEZVOLTARE ȘI VIITOR
Dacă ar fi să transmiteți un mesaj studenților și viitorilor ingineri ai României, care ar fi acesta?
România probabil se va clădi și fără ei, însă, dacă ne uităm în istorie, cei care și-au clădit singuri țara au fost victorioși.
