PUNCT DE VEDERE ARACO (ASOCIAŢIA ROMANĂ A ANTREPRENORILOR DE CONSTRUCŢII)

Datorită situaţiei generată de pandemia globală, Preşedintele ARACO, dl. Laurenţiu Plosceanu, ne a prezentat o analiză complexă a pieţei europene a construcţiilor, a pieţei construcţiilor din România, cu referire la efectele crizei, care abia încep să se contureze, la situaţia forţei de muncă, legislaţia în vigoare şi modificările necesare, cât şi la soluţiile propuse executivului pentru a naviga cât mai lin prin apele tulburi ale pandemiei Covid-19.

RĂSPUNSURILE ETEROGENE ALE MEMBRILOR UE
Criza generată începând cu luna martie în spaţiul UE a avut răspunsuri eterogene în diversele
state membre, astfel: În Germania la începutul anului se estima un an cu o creştere de 4%. Acum estimarea este de reducere cu 5%. Problemele în discuţie rămân legate de anulări ale unor contracte, cea a costurilor adiţionale pe contracte şi cea a forţei majore.

În Italia s-au închis marea majoritate a şantierelor. Scenariul pesimist aici este cu un declin de 28% în acest an şi de 19% anul viitor. Costurile adiţionale pe contracte sunt între 5-10% şi problema forţei majore încă aşteaptă un răspuns oficial.
În Franţa au fost închise 90% din şantiere. Costurile adiţionale aferente cheltuielilor de protecţie sanitară sunt estimate la 5-10%.
În Olanda, estimările sunt pentru un declin al sectorului cu 20% în acest an dar aici s-au negociat Clauze Corona la contractele de execuţie. Ungaria estimează o contracţie de 20% în 2020.

FIEC estimează că la nivel comunitar se va înregistra un declin al sectorului de 20-25% în acest an, ceea ce va genera un şomaj de cca 3 milioane de angajaţi în construcţii (cca 19%) din cele 16 milioane de locuri de muncă existente! Acesta este motivul pentru care FIEC a solicitat CE pentru sectorul de construcţii o alocare de 320 miliarde Euro din European Recovery Fund. Investiţiile în ecosistemul de construcţii european sunt urgent necesare pentru a compensa efectele negative ale crizei Covid-19, pentru a readuce nivelul investiţiilor publice şi private la nivelul pre-criza dar şi să declanşeze efectul de multiplicare pe care sectorul construcţiilor îl are în economia reală. În ciuda programelor europene anunţate politic şi a deschiderii afişate de bănci pentru finanţări în perioada post criză epidemică, îngrijorările la nivel european rămân consistente pentru evoluţiile din semestrul II, 2020!

PIAŢA CONSTRUCŢIILOR DIN ROMÂNIA
În România, cu o serie de excepţii, marea majoritate a şantierelor a putut continua activitatea, ceea ce se reflectă în creşterea din Trimestrul I, 2020 cu 32% fata trimestrul I din anul precedent. Au existat municipalităţi importante (Bucureşti, Craiova) care au decis în martie închideri de şantiere, dar acestea au fost redeschise în luna aprilie. Există şi şantiere care au fost închise din decizia beneficiarilor de amânare sau suspedare a derulării investiţiei. Şantierele importante pentru CNAIR, CNI, clienţi privaţi etc. au avut dinamici pozitive în ultimele luni.

Guvernul a înţeles că sectorul de construcţii face parte din soluţie şi au început să fie promovate măsuri care au sprijinit societăţile şi salariaţii acestora. Aceste măsuri trebuie implementate şi apoi complementate cu alte serii de măsuri care să susţină intensiv investiţiile publice la nivel central sau local, să asigure plata la timp a creanţelor (inclusiv TVA şi concedii medicale), să asigure un mecanism clar de ajustare dinamică a preţurilor pe contractele în derulare, clarificări necesare pentru aplicarea clauzei de forţă majoră, promovarea unor clauze contractuale specifice în cazul în care criza epidemică revine, preluarea costurilor adiţionale generate de măsurile sanitare şi reorganizare a fluxurilor tehnologice, decalări de termene solicitate în mod obiectiv de către antreprenori. Din estimările ARACO, reducerea activităţii în şantiere în aceste luni de criză a fost de cca 20-25%.

EFECTE ŞI PERSPECTIVE
Este încă devreme pentru a evalua pierderile generate de întârzierile din lanţurile de aprovizionare, scăderea productivităţii acolo unde reorganizarea activităţii în şantiere a fost generată de măsurile sanitare sau cheltuielile suplimentare generate de obligaţiile asumate din perspectiva SSM (estimate la cca 10% din valoarea proiectelor). La acestea se adăugă persistenta facturilor onorate cu mare întârziere de beneficiari, întârzierile ample în recuperarea TVA şi plată cu foarte mare întârziere a sumelor pentru Concedii medicale.

FORŢA DE MUNCĂ
Numărul contractelor de muncă suspendate temporar a depăşit 50.000 în mai 2020. Complementar, au fost încetate peste 65.000 de CIM din sector. Aceste valori confirmă problemele pe care antreprenorii le întâmpină în continuarea proiectelor! Şomajul tehnic a fost o plasă de siguranţă pentru salariaţii disponibilizaţi temporar solicitată de asociaţiile patronale din sector şi adoptată de Guvern. În ceea ce priveşte dinamica penuriei de personal calificat în construcţii, o parte din angajaţii care erau contractaţi să vină din Asia nu au putut ajunge din cauza paralizării transportului aerian şi al eliberării vizelor în consulate. Pe de altă parte a revenit în ţara o parte din fluxul migrant către UE. Se adăugă şi personalul disponibilizat din construcţii şi din alte industrii în aceste luni. Aceşti factori se vor combina şi e de presupus că vor genera soluţii parţiale de acoperire a necesarului de personal. Toate acestea în contextul necesităţii unor forme de pregătire şi formare profesională care vor trebui accelerate.

GHIDURI SPECIFICE DE PROTECŢIE SANITARĂ
În această perioadă am transmis membrilor noştri Ghidurile specifice de protecţie sanitară în şantiere generate de partenerii noştri în Germania şi Italia. Cine este interesat poate apela cu încredere ARACO. Separat, am transmis şi recomandările generate de autorităţile române. O problemă care va trebui soluţionată este aceea a preluării cheltuielilor suplimentare în zona de SSM pe care antreprenorii trebuie să le facă acum.

MECANISME DE COMPENSARE A CHELTUIELILOR SUPLIMENTARE GENERATE DE SITUAŢIA PANDEMICĂ
În ceea ce priveşte cheltuielile suplimentare pe care antreprenorii au fost obligaţi să le genereze credem că aceste sume ar trebui preluate fie prin European Recovery Plan, fie printr-un mecanism de ajustare dinamică a preţurilor pe contracte. Aceste cheltuieli nu au fost bugetate de companii şi nu e vina acestora că trăim acum o pandemie recunoscută de OMS ale cărei efecte economice şi sociale sunt încă în fază incipientă!

Aici nu putem omite faptul că actualizările de preţuri la manoperă şi materiale necesare după promovarea OUG 114/2018 nu au fost făcute corespunzător, motiv pentru care a trebuit să atacăm în instanţă Instrucţiunea 1/2019 a ANAP. În opinia noastră pandemia Covid 19 este un caz de forţă majoră pe care autorităţile ar trebui să îl recunoască! Indiferent de interpretări şi proceduri juridice subsecvente, sunt termene şi valori contractuale care trebuie renegociate între partenerii contractuali.

Altfel antreprenorii îşi sacrifică marjele de profitabilitate şi efectele în cascadă se pot dovedi letale pe termen scurt şi mediu. În ultimii ani sect orul de construcţii s-a aflat într-un palier de cca 6% din PIB. Potenţialul este însă mai mare şi la acesta trebuie adăugat efectul de multiplicare pe care îl antrenăm în alte sectoare ale economiei (producători de materiale, de echipamente, transport, HORECA etc.) în condiţiile în care programele de susţinere a investiţiilor sunt onorate de decidenţii politic.

MĂSURI SOLICITATE GUVERNULUI
Principalele măsuri pe care le-am solicitat Guvernului în aceste luni de criză sanitară şi economică sunt următoarele:
1. Susţinerea intensivă a programelor de investiţii publice;
2. Asigurarea continuităţii finanţării proiectelor în derulare;
3. Plata fără întârziere a creanţelor către antreprenori;
4. Rambursarea la timp a TVA;
5. Plata TVA la încasare şi nu la facturare;
6. Plata restantelor legate de concediile medicale;
7. Anularea Instrucţiunii 1/2019 a ANAP şi revenirea la Instrucţiunea 2/2018 pentru o corectă ajustare dinamică a preţurilor pe contracte;
8. Emiterea de instrucţiuni clare către Autorităţile contractante din perspectiva actualizării valorii contractelor după OUG 114, inclusiv de ajustare a contractelor mai mari de 365 zile;
9. Emiterea de instrucţiuni către Autorităţile contractante privind acceptarea platii a 80% din valoarea materialelor/echipamentelor livrate în şantier;
10. Revizuirea procedurii de achiziţie publică prin definirea mai clară a perioadei de analiză şi atribuire a ofertelor;
11. În cazul contractelor în execuţie taxa de timbru ( 2% ) să se aplice claimului în discuţie şi nu la întreaga valoare a contractului ( anomalie semnalată deja Guvernului, Parlamentului şi Avocatului poporului);
12. Fluidizarea mecanismului de activare a situaţiei de forţă majoră;
13. Susţinerea mecanismelor de decalare a termenelor de execuţie;
14. Promovarea urgenţă a mecanismelor de ajustare dinamică a preţurilor (aşa cum am reuşit la POIM);
15. Garantarea de către stat a a unor credite cu dobândă nulă;
16. Reducerea substanţială a cuantumurilor pentru Garanţiile de bună execuţie;
17. Promovarea şi acceptarea utilizării unor instrumente de asigurare pentru GBE;
18. Suspendarea temporară a platii anumitor categorii de impozite;
19. Extinderea/asigurarea platii şomajului tehnic;
20. Acordarea secvenţiala a avansurilor pe lucrări;
21. Promovarea unor mecanisme de susţinere parţială a salariilor pentru angajaţii care, din motive obiective, nu au posibilitatea să lucreze cu normă întreagă;
22. Utilizarea extensivă a criteriului “Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” în procedurile de licitaţie;
23. Menţinerea facilitaţilor promovate prin OUG 114/2018;
24. Convenirea şi promovarea unor Clauze contractuale CORONA care să fie integrate în contracte şi utilizate în cazul unor noi valuri epidemice;
25. Promovarea şi susţinerea unor mecanisme de formare profesională pentru calificări specifice sectorului;
26. Promovarea şi implementarea unei politici publice care să permită utilizarea forţei de muncă revenită în ţara în cadrul sectorului de construcţii.

Dialogul cu autorităţile este mult mai deschis şi substanţial decât în anii precedenţi. Remarcăm însă un decalaj temporal între discursul politic public favorabil mediului de afaceri din construcţii, promovarea unor hotărâri guvernamentale şi apoi implementarea acestora. Este ca şi când am stabili un diagnostic şi tratamentul aferent dar apoi nu ne grăbim suficient să îl transpunem în practică. Aceste întârzieri necesită corecţii asumate pentru a minimiza efectele negate dpdv economic şi financiar la nivelul societăţilor de construcţii.

În scenariul pozitiv în care investiţiile vor fi susţinute în mod inteligent antreprenorii vor trebui să se adapteze unui mediu de business în schimbare caracterizat de:
• Nevoia de cunoaştere foarte bună a actorilor din industrie şi a proceselor tehnologice;
• Capacitatea de a integra echipamente de la diverşi producători în soluţii flexibile şi simple pentru clienţi;
• Diminuarea pe cât posibil a prezenţei în şantier;
• Flexibilizarea utilizării forţei de muncă în proiecte;
• Retro-proiectare în 3D;
• Utilizarea pe scară largă a BIM (Business Information Modelling);
• Revalorizarea inginerilor tehnologi care îşi vor relua rolul de lideri în proiectare în fata producătorilor de echipamente;
• Utilizarea unor materiale noi cu amprentă cât mai scăzută asupra mediului;
• Acceptarea unui rol crescut al IT în inginerie şi în fiecare dintre soluţiile tehnice şi tehnologice;
• Extinderea colaborării cu avocaţii specializaţi;
• Dezvoltarea de noi capacităţi parteneriale inclusiv în raport cu beneficiarii şi consultanţii.

În scenariul negativ în care finanţările vor avea sincope sau războiul epidemic va cunoaşte noi valuri cu stări de urgenţă şi măsuri de izolare, o mare parte a antreprenorilor trebuie să se pregătească pentru o aterizare forţată!

În câteva luni ARACO va împlini 30 de ani de la înfiinţare. Este un bun prilej pentru noi de a mulţumi încă o dată membrilor, colaboratorilor şi partenerilor adevăraţi din trecut, prezent şi viitor!

Laurenţiu Plosceanu
Preşedinte ARACO